Festivalul Enescu în presa internaţională

Debutul celei de-a XX-a ediţii a Festivalului Internaţional „George Enescu”, joi, la Bucureşti a fost marcat de presa europeană, evenimentul bucurându-se de noi elogii, relatează Mediafax.

„ Schimb cultural, excelenţă şi noi descoperiri se numără printre mărcile celei de-a XX-a ediţii a Festivalului „George Enescu”, desfăşurat în septembrie”, potrivit Kulturkompasset, prestigioasă publicaţie norvegiană de cultură şi artă.

Potrivit acesteia, evenimentul bienal oferă un program la fel de bogat şi de variat ca oricare altul din circuitul festivalurilor internaţionale, iar anul acesta are un câmp artistic lărgit datorită unei investiţii guvernamentale consistente şi unor alegeri deosebite în ceea ce priveşte repertoriul.

Capitala României va găzdui multe dintre cele mai mari orchestre ale lumii, în frunte cu dirijori de top, în timpul acestui festival, mai spune Kulturkompasset, neuitând să amintească de aportul autohton – nume mari din muzica românească vor urca pe scenă şi vor fi interpretate lucrări ale unor talente excepţionale din „cohorta de compozitori în curs de afirmare a ţării”.

„Pe scurt, festivalul îmbină un program şi un arsenal artistic, necesare pentru atragerea atenţiei internaţionale”, mai spune Kulturkompasset.

Euronews menţionează pe site-ul său că Festivalul Enescu a debutat joi cu concertul Filarmonicii din Haga, care a interpretat Simfonia nr. 1 de George Enescu, sub bagheta românului Christian Badea, şi că acesta este primul într-o serie de 13 concerte susţinute de marile orchestre ale lumii alături de unii dintre cei mai buni dirijori.

Preţurile biletelor au rămas scăzute şi, în ciuda crizei economice, bugetul Festivalului Enescu aproape că nu a fost afectat, arătându-se astfel cât de important este evenimentul pentru România, se mai spune pe site-ul televiziunii de ştiri.

La rândul său, cotidianul britanic The Independent, care citează AFP, vorbeşte în ediţia online de joi, despre debutul celei de-a XX-a ediţii a Festivalului „George Enescu” şi despre faptul că, timp de 25 de zile, de pe 1 pe 25 septembrie, un line-up prestigios de artişti, incluzându-i pe dirijorii Daniel Barenboïm şi Zubin Mehta, şi orchestre vor oferi melomanilor o suită de concerte şi opere.

În luna iulie, The Independent a inclus Festivalul Internaţional „George Enescu” în topul celor mai importante evenimente de muzică clasică organizate în Europa în această vară, publicaţia britanică remarcând şi extinderea pe internet a acestuia.

The Independent a mai inclus în „galaxia virtuozilor” festivalurile de la Bayreuth (Germania), Verbier (Elveţia), Aix-en-Provence şi Saint-Denis (Franţa). Aceste festivaluri au în comun, pe lângă apartenenţa la „elita muzicii clasice”, faptul că reprezintă un pas important spre popularizarea unor astfel de manifestări culturale. Prin tehnologia webcasting, din ce în ce mai multe persoane se pot bucura de spectacole excepţionale aflate „la un click distanţă”, se spunea în publicaţia britanică.

De altfel, Festivalului Internaţional „George Enescu” i se atribuie un rol important în reinventarea şi rebrandingul cultural ale „Micului Paris”, într-o metropolă modernă din estul Europei. „România poate părea că nu mai este pe traiectoria corectă, dar cu siguranţă nu vrea să rămână aşa”, scria The Independent. Unul dintre factorii mobilizatori este chiar Festivalul „George Enescu”, „ce aduce în Bucureşti unele dintre cele mai bune orchestre şi solişti din lume”, mai scria în iulie The Independent.

Cea de-a XX-a ediţie a Festivalului Enescu cuprinde următoarele secţiuni: Mari orchestre ale lumii, Recitaluri şi concerte camerale, Concertele de la miezul nopţii, Spectacole de operă şi balet, Enescu şi contemporanii săi/ Muzica secolului XXI şi World Music, alături de alte evenimente, precum un atelier de compoziţie şi o bienală de artă.

n cadrul secţiunii Mari orchestre ale lumii evoluează la Bucureşti: London Symphony Orchestra, sub bagheta lui Horia Andreescu, Residentie Orkest/ Filarmonica din Haga, cu pianistul Dan Grigore, Wiener Philharmoniker, Orchestra Academiei Santa Cecilia din Roma, Orchestra Simfonică a Teatrului Mariinsky, Staatskapelle Berlin, Royal Liverpool Philarmonic Orchestra, Orchestra Filarmonicii din Israel şi Orchestra Naţională a Franţei, alături de Orchestra şi Corul Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Tineret „George Enescu”. Concertele din secţiunea Mari orchestre ale lumii vor avea loc la Sala Palatului din Capitală.

Orchestra de cameră St. Martin in the Fields, Orchestra Barocă din Veneţia, Orchestra de Cameră din Lausanne, Kamerata Salzburg şi Orchestra coreeană de cameră figurează, de asemenea, printre invitaţii acestei ediţii a Festivalului Enescu, în secţiunile Recitaluri şi concerte camerale şi Concertele de la miezul nopţii, ce vor avea loc la Ateneul Român.

Festivalul se va desfăşura pe opt scene din Capitală: Sala Mare a Palatului, Ateneul Român, Opera Naţională Bucureşti, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, Aula Muzeului Naţional de Artă, Sala „Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Sala Mică a Ateneului Român şi în Piaţa „George Enescu” – Piaţa Festivalului.

Totodată, vor fi organizate 23 de concerte în ţară, la Arad, Buşteni, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

Programul complet al evenimentului poate fi consultat pe site-ul www.festivalenescu.ro.

Festivalul „George Enescu” este coordonat de Artexim, societate din subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, sub direcţia lui Mihai Constantinescu, în timp ce preşedintele şi directorul artistic al evenimentului este Ioan Holender. La organizarea festivalului contribuie şi Primăria Municipiului Bucureşti, Societarea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune.

Festivalul „George Enescu”, ce are loc o dată la doi ani, a fost înfiinţat în 1958 ca semn al recunoaşterii geniului enescian, pentru a omagia astfel viaţa şi creaţia marelui compozitor român. Primele ediţii ale acestui festival şi concurs au reunit nume sonore ale vieţii muzicale internaţionale ale acelei vremi, printre care s-au numărat Yehudi Menuhin, David Oistrach, Sviatoslav Richter şi Herbert von Karajan.