Cu o intarziere de doua luni, am reusit intr-un final sa urmaresc cea de a 5-a parte din seria Resident Evil, ajunsa la capitolul numit Retribution. Recunosc ca sunt un fan al aceste franchise, inca din momentul in care am vazut partea a 2-a, fiind in special un fan al filmelor cu zombie. Insa am invatat ca aceasta nu este doar simplu despre zombii si lupta impotriva lor… Cu fiecare film in parte ni s-a oferit cate o bucatica sau un preview a ceea ce va urma in capitolele urmatoare.
In acest mod este si inceputul acestui film, prin relatarea succinta si detaliata facuta de Alice, prezentare realizata parca pentru cei care nu ar fi urmarit seria pana acum (!). Dar paote este doar o chestiune de fatada… Este cu siguranta cea mai buna parte din toata seria si asta s-a putut confirma si in box-office-ul mondial, reusind sa stranga in cont pana in momentul de fata peste 200 mil $ (raportat la un buget de 65 mil. $). Printre atuurile filmului as putea mentiona faptul ca povestea lui Alice este mult mai conturata, referirile la implicarile sa in proiectul celor de la Umbrella este mult mai evidentiata si ceea ce este important este ca nu se pune accent strict pe lupta sa impotriva zombilor, asa cum ne-a obisnuit in primele 3 parti. De data aceasta personajul Millei Jovovich a capatat mult mai multa personalitate, este cu totu alta Alice fata de precedentele parti, lucru definitoriu pentru a ajunge sa te captiveze personajul ei. Desigur, vom revedea vechi personaje din primele filme, precum Rain (Michelle Rodriguez) sau Carlos/Todd (Oded Fehr), insa ele fiind doar simple clone asa cum poate ne puteam imagina. Singura care are scene cu actiune imbinata cu dialoguri fiind Rain, cel din urma fiind doar o simpla prezenta de decor (nesemnificativ aproape).
Printre lucrurile care cu siguranta vor fi pe placul fanilor si nu numai sunt scenele de actiune, realizate tridimensional in mod exceptional, in stil slow-motion o mare parte (mi-ar fi placut insa sa aibe si un ritm un pic mai alert pe alocuri care, combinate cu slow-motion-ul, ar fi conferit un plus de adrenalina scenelor). Efectele speciale sunt de mare calitate, in care singurele lucruri care vor predomina sunt excesul de gloante si armata de zombie, foarte bine realizati de altfel, insa nu atat de infricosatori ca cei din primele 3 parti. Michelle Rodriguez face un rol foarte bun, este o adevarat bad-ass-girl in film si o veti vedea in scene cu adevarat pline de efort fizic, dar cu un rezultat pozitiv scontat. Ritmul epic al povesti decurge intr-o maniera proprie, alert, fara escapade, avand, dupa cum ar trebui, un inceput si un final bine determinat. Desigur, asa cum s-a inatmplat si in a patra parte, povestea a lasat loc de continuare, lucru intamplat si in acest film si confirmat , desigur, de Milla intr-unul dintre interviurile sale din momentul lansari filmului – cea de a 6-a se va realize si va fi, s-ar parea, ultima parte a franchisei. Personal, putea sa incheie povestea intr-o maniera foarte reusita si cu acest capitol, dar se pare ca regizorul filmului (Paul W.S. Anderson, care este si sotul Millei) ar avea deja in plan o prima idee de scenario, insa se afla in faza de pre-productie.
Daca tot am vorbit despre reusitele filmului, din pacate, putem aminti si cateva lucruri care nu prea le-am regasit potrivite pentru continutul povesti, un prim punct fiind prezenta agentului, sau mai bine zis fostului agent Umbrella, Ada Wong (Bingbing Li), pe care sincer nu mi-am dat seam ace cauta si care este rolul ei in acesta poveste. Rolul sau nu prea este reusit, jocul actoricesc este slab, intr-un cuvant – inexistenta. Facand o paranteza, de parte cealalta a baricadei, as putea spune ca personajul care ma incantat la prima vedere este cel al fetitei, Beckey (Aryana Engineer), care a fost “delicioasa” in cateva scene. Un alt element ar fi cateva scene parca nepotrivite cu momentul actiunii sau care chiar m-au facut sa zambesc (un exemplu ar fi scena in care Rain o asteapta pe Alice afara, ea stand cu o arma destul de mare … intr-un leagan pentru copii!).
In concluzie, filmul nu este o dezamagire pentru intreaga serie si cred ca nici pentru fani, este mai mult decat m-am putut astepta, are moment antrenante, cu o muzica de fundal foarte potrivita cu fiecare scena de actiune, si o chimie a personajelor potrivita pentru fiecare in parte. Definitoriu, cu siguranta merita vazut (si revazut)…
Rating personal: 7/10.
Articol de Mircea JIANU
